Day and night

Posted: Decembrie 15, 2011 in Altele, Curiozitati
Etichete:,

noapte si zi

In timpul unei nesfarsite calatorii pe trasee stancoase, ea era obisnuita sa se plimbe singura. Drumurile erau mereu intunecate pentru ca ea prefera sa se plimbe noaptea. Plimbarile ii ofereau pace interioara si o deconectau de lumea adormita. Nu se putea baza pe nimeni si nimic, asa ca se odihnea in timpul zilei, atunci cand muritorii erau peste tot.

Apoi intr-o noapte, a auzit un zgomot in departare. Mai era cineva acolo, si a deranjat-o pentru o clipa, dar stia ca oricine ar fi, s-ar fi linistit si s-ar fi intors la traseul de la lumina zilei. Intotdeauna se intorceau!
In urmatoarea noapte, a auzit pasii din nou, dar de data asta au fost mai aproape. Cine a fost acest muritor care a intraznit sa patrunda in calatoria ei ?

In urmatoarele cateva nopti, sunetele se apropiau din ce in ce mai mult. Era speriata pentru ca nu era obisnuita sa imparta traseul cu nimeni. De ce nu se intorceau la traseul lor pe timp de zi cu ceilalti si s-o lase in pace?

„Nu te voi parasi niciodata”, ii soptea el in fiecare noapte.

„Minti, ai sa pleci. Nu ai ce cauta aici, intoarce-te la zi.”

„Dar tu esti soarele meu! Indiferent unde as pleca, tu esti ziua mea!”

Ea nu l-a crezut si continua sa-l respinga. Repeta aceleasi cuvinte si aceleasi atacuri iar si iar, dar el raspundea intotdeauna, neindurator, in intuneric. Dar el va pleca, pentru ca va avea ea grija de asta.

Intr-o noapte, s-a vazut o lumina la orizont.

„Nu am mai mers de mult timp”, se gandea ea.”Ziua nu poate fi aici inca. Nu a venit timpul sa ma odihnesc.”

Cum s-a apropiat de lumina, si-a dat seama ca era el.

Au mers impreuna, si isi ofereau reciproc adevarata lumina pe care multi muritori nu o vedeau. Lumina pe care o radiau era reala, pentru ca venea din inima lor.

Apoi intr-o noapte, ea a ramas din nou in intuneric. A tresarit in mijlocul noptii , si-a sters ochii si a strigat dupa el… dar a fost de negasit. Era in intuneric, din nou singura, si se intreba daca totul a fost un vis.

A fost el vreodata intr-adevar acolo cu ea?

„Trebuie sa existe un motiv!”, se gandea in sinea ei… si a decis sa mearga cu muritorii pe timp de zi, sa-l caute. Dar nu a fost de gasit.

„Oare a ramas blocat singur in intuneric?”

A inceput la un moment dat sa vorbeasca cu un muritor si a aflat ca EL este intr-un loc din care nu poate ajunge la ea. Ea nu-i poate da lumina, si gandul asta a speriat-o.

„Daca esti prins in intuneric fara nici un fel de lumina, pastreaza-ma in inima ta asa cum te pastrez si eu, iar drumul tau va fi luminat. Cauta-ma cand te vor lasa sa pleci. Vino sa-ti gasesti lumina. Te voi astept in intuneric. Tu esti soarele meu ce rasare in vest. Vino sa ma gasesti si opreste eclipsa lipsei tale. Sunt aici. Tine-ma aproape de inima ta, sa nu stai in intuneric.”

Oare o auzea?

A ingenunchiat pe pamant, in intuneric, incercand sa-si aline suferinta inimii. Nu vroia sa-si continuie calatoria pana cand el nu o va gasi. Drumul asta ar fi fost inutil fara el.

Doi muritori in noapte, apartinand unul celuilalt, indiferent de distanta. Si-a gasit perechea, si fara ezitare nu va da gres testului de rabdare si incredere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s